Monolog

Acum scriu, iti scriu tie, desi tu nu o sa stii si probabil nu vei vedea asta    vreodata …mi-e dor…mi-e tot mai dor, dar nu cred ca stii…probabil o simti sau poate nu…poate e mai bine sa nu sti

Desi e ciudat, dar stiu ca ne leaga ceva frumos,  si par atat de ridicola fiindca iti scriu fara sa inteleg de ce…simt nevoia sa iti vorbesc.  Am mare nevoie de tine acum,  tu, cel care crezi in mine si in ceea ce sunt. Esti mereu in gandul meu, poate vei citi acest monolog intr-o zi si…sper sa descifrezi zambetul in el…iti zambesc in cuvinte…

Nu am mai scris de ceva timp, o stare ciudata, o senzatie necunoscuta sau poate ceva mai mult m-au impiedicat sa mai scriu …sa visez in cuvinte…

Astept sa te intorci…si sper sa te intorci  curand…

leave a comment

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s